Extras din mesajul Președintelui Colegiului Medicilor din România, Dr. Gheorghe Borcean, la aniversarea a 20 de ani de la înființarea Colegiului Medicilor din România
https://www.cmr.ro/new/index.php/2017/03/mesajul-presedintelui-colegiului-medicilor-din-romania-dr-gheorghe-borcean-la-aniversarea-a-20-de-ani-de-la-infiintarea-colegiului/
Abnegația
Aș enumera aici câteva sfaturi pentru medici:
- Nu face medicină dacă nu ești îndemânatic, dacă nu ești hotărât să duci o viață ordonată, fără excese, dacă ești comod, dacă nu te poți decide ca mai mult de jumătate din existența ta să o dedici bolnavilor, dacă nu poți să te regăsești cu calm în situațiile critice, dacă nu poți trăi fără să dormi mai mult de 6-7 ore pe zi!
- Nu face chirurgie dacă nu te decizi ca fiecare operație pe care nu ai mai făcut-o să o faci întâi pe cadavru sau asistând pe un coleg care o face!
- Nu face medicină dacă nu consideri bolnavul ca pe un frate, dacă în el vezi doar un caz științific sau un obiect de câștig!
- Nu face medicină dacă te bucuri de insuccesele altora, dacă pui ambiția ta mai presus de interesele bolnavului, dacă nu poți lucra în echipă!
- Nu face medicină, dacă ți-e frică de moarte, a ta și a altora, dacă nu poți să îți asumi răspunderea pentru faptele tale, dacă nu poți să duci la capăt ceea ce ți-ai asumat, dacă nu ești pregătit să te aperi când ești acuzat, dacă crezi că nu poți suporta eșecul sau aparența eșecului!
Sacrificiul de sine
Medicul nu este neapărat un om fericit, indiferent cât ar câștiga, indiferent cât de respectat ar fi. Poartă cu sine povara mizeriei umane cu care lucrează zilnic: boală, suferință, moarte, doliu… Acestea nu trec fără urme pe lângă un om fundamental sensibil, care este sau ar trebui să fie medicul. (ex. anevrism de aortă rupt în intestin)
Gândul și filosofia morții însoțesc practica profesiei medicale în mod cotidian. Moartea devine fatalitate abia după ce ai epuizat mijloacele terapeutice și chiar și atunci pacientul trebuie asistat până la ultima suflare.
Admirabilă este latura estetică a medicinei. În ramurile medicale, ea constă în coerență îndeosebi, iar în cele chirurgicale, pe lângă coerență, în frumusețea gesturilor și în modul în care chirurgul se exprimă pe sine, nu doar face un meșteșug! La un mare chirurg nu se poate vorbi despre aceea că el posedă arta sa, nu, din contră, arta sa este cea care îl posedă, căreia i se dedică cu toată energia sa, lăsând deoparte tot ceea ce ar însemna viață privată și plăcere. Am văzut cu toții chirurgi care se dăruiesc complet psihic, fizic și intelectual în timpul muncii lor. Nu sunt aceștia cu nimic mai prejos decât un dirijor dedicat, un muzician, un pictor…. În nici un caz arta și meseria noastră nu sunt o redare, ele sunt o dare.
Da, Colegiul Medicilor din România apără medicii atunci când într-o profesie excesiv de reglementată aceștia respectă cu strictețe toate reglementările. Cel mai adesea nu îi apără ci îi sancționează și le reglementează activitatea.
Colegiul Medicilor din România garantează societății că practica profesiei este reglementată și controlată din interiorul ei în folosul pacienților.
Partea care se vede din activitatea Colegiului Medicilor din România atât de către medici cât și de către societate este cea jurisdicțională. Dar aceasta este cea mai mică parte, este partea de deasupra apei a icebergului. Dedesubt se află avizările, acreditările, educația medicală continuă, registrul național al medicilor, certificatele de membru/liberă practică, echivalarea studiilor, avizele pentru practica medicilor străini, negocierea Contractului cadru și a Normelor sale cu Casa de Asigurări, reprezentarea intereselor profesioniștilor în relație cu Casele de asigurări și cu autoritățile naționale și locale, reprezentarea internă și internațională în instituțiile similare și în alte foruri internaționale, colaborarea cu legislativul și cu executivul în elaborarea de acte normative ce privesc practica profesiei, colaborarea cu Ministerul Sănătății în elaborarea reglementărilor specifice, colaborarea cu Universitățile de Medicină. Toată partea aceasta de ”sub apă” creează reglementări care apără interesele cetățenilor, ale societății și ale profesiei medicale în ansamblul ei dar îngrădesc sau par a îngrădi libertatea individuală mult dorită de către medic. Colegiul Medicilor din România, în interiorul profesiei, ” legiferează ” și niciodată un legiuitor nu a fost iubit! Dar ”legiferează” în interesul profesiei medicale, așa cum statul l-a delegat. Problema este că interesul profesiei medicale nu este totdeauna coincident cu interesul individual sau de grup al profesioniștilor dar totdeauna în interesul pacienților. Ori medicii nu pot crede că le-ar putea merge mai bine dacă pacienților le-ar merge mai rău.
Generalităţi
Colegiul Medicilor din România este organism profesional, apolitic, fără scop patrimonial, de drept public, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de medic ca profesie liberală, de practică publică autorizată.
Colegiul Medicilor din România are autonomie instituţională în domeniul său de competenţă, normativ şi jurisdicţional profesional şi îşi exercită atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.
Colegiul Medicilor din România se organizează şi funcţionează pe criterii teritoriale, la nivel naţional şi judeţean. Între Colegiul Medicilor din România şi colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară.
La nivelul fiecărui judeţ se organizează câte un colegiu al medicilor, format din toţi medicii care exercită profesia în unitatea administrativ-teritorială respectivă, denumit şi colegiul teritorial.
Colegiile teritoriale ale medicilor au personalitate juridică, patrimoniu şi buget proprii. Patrimoniul se constituie din bunuri mobile şi imobile, dobândite în condiţiile legii. Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Medicilor din România.
Organele de conducere la nivel naţional ale Colegiului Medicilor din România sunt:
a) Adunarea generală naţională;
b) Consiliul naţional;
c) Biroul executiv;
d) preşedintele.
Adunarea generală naţională este alcătuită din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi din reprezentanţii fiecărui colegiu teritorial.
Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, din 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice, Academiei de Ştiinţe Medicale, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerului Justiţiei.
Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional, dintre membrii săi, pe o durată de 4 ani.
Reprezentanţi ai CM Suceava în structurile naţionale
Reprezentantul Colegiului Medicilor Suceava în Consiliul Naţional al CMR este: dr. Oniceanu Liliana Mirela
Reprezentanţii Coleigului Medicilor Suceava în Adunarea Generală Naţională a CMR sunt:
-dr. Brădăţan Tiberius
-dr. Buimistriuc Draga
-dr. Filip Florin
-dr. Franciuc Irina
-dr. Oniceanu Liliana Mirela